Desteapta-te, romane!
Bine ati venit pe forumul Romania Constienta!
Va rugam sa va logati sau sa va inscrieti!
Puteti vizita forumul dand click pe "Nu mai afisa"
Ca vizitator , puteti vizualiza postarile , insa nu veti putea deschide subiecte,raspunde la subiectele existente sau sa participati la sondajele forumului!
Dupa vizita, daca alegeti sa deveniti membru, aveti optiunea de inscriere si in pagina de portal (in partea stanga, precum si in lista orizontala pe care o gasiti imediat sub logo-ul forumului).
Veti primi un mail de confirmare prin care veti confirma optiunea dvs de a deveni membru.
Deasemenea, pe bara care se deruleaza gasiti link-uri spre "IMPORTANT" pe care va rugam sa il cititi cu atentie, "camera de chat", "formularul de contact" prin care ne puteti trimite sugestiile dvs in legatura cu forumul.Aceasta bara este vizibila pe toate paginile forumului.
Rugam firmele care doresc sa faca reclama sa acceseze in bara care se deruleaza sectiunea "IMPORTANT" sau forumul "Firmele romanesti se prezinta" pentru detalii de colaborare.
Inca o data "Bine ati venit".


Acte de NOBLETE emotionala........

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

default Acte de NOBLETE emotionala........

Mesaj  Admin la data de 2010-01-26, 10:08 am

Intotdeauna m-am gandit la copii mei , oarecum , ca la niste pitici, care urmeaza sa devina mari.
Am gresit si imi cer scuze in fata lor pentru asta. Sunt uriasi. Pana acum, nu am realizat acest lucru.
A fost necesar sa traiesc pe pielea mea, ca sa inteleg de cata NOBLETE emotionala sunt capabili, acesti pitici...mai mari si mai importanti ca noi, cei carora le-am dat viata, hrana si educatie, noi parintii. Este o onoare sa avem prilejul sa ii crestem, sa facem parte din viata lor.

Am avut un vis, foarte de curand, un vis cu baiatul meu mai mare, undeva, nu stiu unde, si cu doi prieteni de ai lui, fara familie, de la un orfelinat oarecare, din Romania(vorbeau romaneste de aceea ma gandesc ca erau romani, insa puteau fi de orice nationalitate).
Imbracati prost, timizi, stangaci.....insa plini de dorinta de a sari in ajutor.
Eram intr-o vizita prin localitatea unde erau si ei, nu stiu in ce scop, parca doar pentru a ne intalni cu ei....nu sunt sigur.
Ne-am petrecut alaturi de ei intreaga zi, facand tot felul de activitati fara importanta, marunte.
Spre seara eu veneam de la oras, iar fiul meu era deja cu ei acolo unde urma sa innoptam, intr-o casa care se afla (in vis) la capatul unei stradute asemanatoare cu aleea unui parc. Cei doi (a caror nume nu cred ca era important in vis, dar imi pare rau ca nu le-am retinut, si ma doare), stiind ca ca eu nu cunosc exact unde e locul casei unde urma sa innoptam, ma asteptau undeva pe acesta alee. Unul dintre ei ma vazu de departe si zambind facu o reverenta indicand cu mana directia in care trebuie sa merg. Cu o strafulgerare de privire, am observat hainele care curgeau pe ei, si starea in care erau: haine patate si parul periuta, aproape ras! M-am apropiat de ei urmandu-i indeaproape. Discutau ceva foarte important pentru ei, cum vor innopta, cu cine vor dormi in pat(urma sa ne petrecem noaptea impreuna). Din discutia lor am inteles ca pentru ei este o noapte importanta, noaptea in care dorm cu cineva drag, care se ocupa de ei, cineva deosebit, de noi vorbeau. Intram in holul casei, un hol patrat si parca in panta, un fel de veranda in urcus lin. Unul dintre ei purta in mana un glob de pom de iarna, sau ceva semanator, si pe parcursul dicutiei intre ei, il scapa gesticuland pe jos, spargandu-se in bucati mari, ca de glob. Cei doi continuara discutia in timp ce eu m-am aplecat, fara nici un gand de a le reprosa ca s-a spart globul, si e plin de cioburi pe jos. Imparteau spatiul de dormit, il negociau cu incrancenare ca si cum ar fi fost cel mai important moment din viata lor. Stand pe vine si culegand cioburile, am simtit o emotie, care crescu din ce in ce mai mult , in ritmul discutiei, apoi un imbold pe care nu l-am mai simtit niciodata. Mi-am ridicat ochii, in care intre timp au aparut lacrimi, si culegand un ciob(?) de pe obrazul unuia dintre ei, ciob care il ranise superficial, sau adanc(?) nu imi aduc aminte, il luai in brate intinzand mana si spre celalalt rostind ceva care pornit din adancul sufletului meu:
"Ne descurcam noi, pentru ca atunci cand suntem impreuna, chiar daca nu e tot timpul, suntem ca o familie (si lacrimile mi-au navalit pe obraji stiind ca o familie e ceea ce isi doreau acesti copii mai mult decat orice pe lume)".
Imi doream in acel moment sa am capacitatea financiara sa ii iau la mine in familie, simteam cum tot dragul din lume imi inunda sufletul. Nu conta ai cui sunt, avea importanta doar faptul ca ei imi acordau mie si fiului meu valoare, cat toate visurile lor, ne acordau onoarea pentru un moment de o noapte, de a fi familia lor pe care si-o doresc atat de mult, mult peste mult.

M-am trezit in acel moment, emotiile fiind mult peste nivelul cu care sunt obisnuit.
Mi-am adus aminte de ochii fiului meu, care este voluntar la o asociatie de intrajutorare, Little People, si de lacrimile pe care le-am surprins, umezeala privirii sale cand strangea in brate un copil de la Oncologie din Cluj,bolnav de cancer, care poate nu mai are mult de trait. Un copil de doar cativa anisori, bolnav de cancer se bucura enorm sa il vada pe fiul meu. Si eu, aveam impresia ca el isi satisface doar un moft cu acest voluntariat.
Am inteles ce a simtit fiul meu cand i-au lacrimat ochii. Inca de atunci, am apreciat acest lucru......insa acum abia il inteleg. Inteleg de cata noblete emotionala sunt capabili copii nostrii.
Nu este rezultatul educatiei primite in casa, singurul nostru merit ca parinti, e faptul ca nu ne-am opus ca el sa fie voluntar acolo, a fost alegerea lui sa mearga. Acesta strangere in brate, oferita acelui copil, de catre fiul meu, ma face sa fiu deosebit de mandru de el. E mai bun ca mine!
Mie nu mi-a atras atentia ideea de voluntariat la asa ceva, poate educatia, poate alte motive, insa copilul meu e mai bun ca mine, e plin de capacitati pe care sincer mi le doresc, visul mi-a confirmat ca doresc sa simt asa ceva, sa daruiesc un strop de fericire celui care nu are. Mi-a confirmat ca doresc sa fiu......ca fiul meu, care este mai mare decat mine, e urias.........face ceea ce eu cred, rational, ca nu pot face: sa iubesc omul indiferent cine e si cum e.......!

Stau astfel si ma gandesc la viitor, vad ca persoana care astazi lacrimeaza facand gesturi pe care putini oameni maturi, sunt capabili sa le faca, va ajunge maine sa fie impovarat de griji, uitand aceasta parte din el, ingropata sub o gramada de planuri naruite, datorate vietii grele pe care , din neimplicare, nepasare fara sens, i-am lasat-o mostenire eu, impreuna cu milioanele de parinti din Romania.

Nu vreau ca lumina asta sa se piarda, si atat timp cat mai este o farama de suflet in mine, am sa fac in asa fel incat sa poata la un moment dat sa spuna, daca alege asta, unui copil aflat in suferinta sau fara familie: "Vino cu mine si voi fi sanatatea ta,fericirea ta, mangaierea ta, familia ta daca ne vrei".

Eu doar trebuie sa adun cat mai multi parinti ca mine, sa facem impreuna ceva pentru viitorul acestor fii si fiice, mai minunati ca noi, cu o noblete emotionala, peste capacitatile noastre actuale!

"Lasati copii sa vina la mine!".
Sa ii ajutam sa faca voia Lui! Asta putem face! Asta e lumea in care ei cred.....sa le-o oferim! Asta e partea cea mai usoara! Cum? Gasim o modalitate daca suntem impreuna, o familie de parinti!
Greul, ei il vor duce.. acolo in viitor...cu NOBLETE.
Ma inclin in fata lor si le multumesc pentru onoarea pe care o am de a-i creste. Si multumesc Universului ca m-a innobilat prin prezenta lor in viata mea.
Sunt onorat sa fac ceva, astfel ca, lumea, Romania in care vor trai de acum incolo sa le ofere uneltele necesare de a face mult mai mult decat am facut noi, chiar daca a fost un moment in viata noastra cand visam ca ei, dar am uitat.
Ei stiu mai bine ca noi ce are importanta! Noi am uitat!

_________________
Sunt roman si sunt mandru de asta!
avatar
Admin
Admin
Admin

cetatenie : Romana
Sex : masculin Puncte : 14939
Data de inscriere : 05/01/2010
Varsta : 49
Localizare : Cluj Napoca

http://romania-constienta.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum